LOCALITATEA PODU DOAMNEI.

– Localitatea Podu Doamnei a fost candva Comuna si se numea Nebuna-Velea, formata dintr-un singur sat. Pana in anul 1947 acest sat purta numele Nebuna-Velea sau Velea, nume luat de la o moara de apa cu doua roate, care macina zi si noapte, mergand ,,nebuna”, avand ca proprietar pe feciorul logofatului Neagul al Gorveni, care se chema Velea. ,, Acest logofat Neagul al Gorveni, cumpara la 8-V-1672 un nod de moara de la manastirea Babele pe apa Neajlovului ce se cheama *Vadul Calugaritei ”. Dupa ce a construit intr-acest vad al Calugaritei moara cu doua roate, cu multa cheltuiala, sau ridicat calugarii de la manastire sa ia vadul inapoi. Vazand ca au facut multa cheltuiala cu moara au mers la dansii de sau tocmit, drept bani gata taleri 15 si cu zapis. Iar satul a luat numele de la moara ,,Nebuna” si proprietarul Velea – deci Nebuna lui Velea Nebuna Velea. Podu Doamnei denumirea schimbata in anul 1947 vine de la podul de peste apa Neajlovului construit de catre o doamna cu mult inainte *jupaneasa Maria* fosta sotie a banului Pavlachi – care doneaza suma de bani necesara construirii acestui pod. ,,Jupaneasa Maria miluieste sfanta manastire Babele ( manastire domneasca, construita de Vlad Voievod Calugarul la anul 1492 / 1493) cu mosia Cocaleti din jud. Vlasca la 5-iulie-1646. Cand sa facut acest zapis, fost-au si cu Causel Mihai za aprozi, trimis de maria sa Domnul nostru Matei Basarab Voievod care au primit donatia de construire a podului peste apa Neajlovului, ca loc de vama si posta intre Bucuresti – Slavesti si Zimnicea. ,,Acest pod care pre romaneste se cheama Podul Doamnei este lat ca pre dansul pot trece doua carute si e lung de 9 stanjeni. Din documentele enumerate mai sus, reiese clar denumirea de Nebuna – Velea si apoi schimbata cu denumirea de Podul Doamnei este una si aceeasi localitate. Aceasta localitate ocupa ca asezare geografica o foarte buna pozitie, asezata pe malul drept al raului Neajlov la o distanta de 3 km.de Clejani, resedinta comunei pe soseaua judeteana Stalpu-Bulbucata-Clejani-Goleasca. Pe acest teritoriu oamenii au gasit intotdeauna conditii naturale de trai: apa Neajlovului cu peste, scoici si raci codrii, teren bun de agricultura, apoi padurea si zavoaiele ( resturi din vestitii codrii ) Padurea cea mare –Dialovmanul sau codrii Vlasiei, stau marturie si azi la marginile mosiei localitatii noastre) iar in masive se gasesc materiale de constructii (nisip, pietris, argila) si petrol si gaze de sonda. Datorita conditiilor sale naturale, teritoriul localitatii Podul Doamnei a fost locuit inca din sec. al-XVII-lea. Cercetarile arheologice, facute in aceasta zona, au scos la iveala nenumerate urme de asezari omenesti din epoca feudala. Acestea ne indreptatesc sa apreciem ca localitatea de acum o suta de ani era foarte veche.

Datorita conditiilor favorabile pe teritoriul satului Podul Doamnei, infloreste o vie activitate economica. ,,Atat in perioada feudalismului, in decadere, cat si in perioada capitalismului, locuitorii se ocupau cu agricultura, crestera vitelor si carausie la Bucuresti sau Giurgiu. Multi dintre locuitori erau caramidari. Locuitorii satului sunt oameni ambitiosi, sfatosi, muncitori, harnici si cinstiti. In ani regimului democrat-popular, intregul sat s.a. transformat intr-un adevarat santier, construinduse peste 92% din cele 324 de gospodarii, case noi de caramida tip,dupa modelul taranesc locului, stropite si vopsite in ulei si toate electrificate. Prin cooperativizarea agriculturii, satul nostru a fost scos din imobilizmul de veacuri si asezat pe fagasul unei dezvoltari dinamice. Multi locuitori lucreaza pe santiere, fabrici si uzine, sunt sondori sau cei ramasi in sat lucreaza in agricultura. Din satul nostru au iesit multi intelectuali, ingineri, invatatori, profesori, doctori, tehnicieni, ofiteri, etc. Tot mai clar apare intr-o perspectiva tabloul luminos al satului nostru de maine, asezare civilizata, cu institutii de cultura si invatamant, diverse magazine, etc. cu sosea asfaltata prin mijloc. Din anul 1968 prin perfectionarea ad-tiv teritoriala a satului nostru alaturi de satele Neajlov, Sterea si Clejani, au format o comuna cu resedinta la Clejani, apartinand jud. Ilfov. Incepand cu anul 1981 prin noua organizare teritoriala administrativa facem parte din jud. Giurgiu.

Prezentarea Comunei Clejani, ca asezare si date istorice.

Dupa cate se pare, aceasta asezare a fost de la inceput sat de clacasi. Stim din documente ca anul 1538 mosia Clejani apartinea lui ,,Badea din Clejani postelnic”. In hrisoavul dat la 1629 – aprilie -1 de catre domnul Alexandru Ilies - ,,jupanului Pavlache biruel Comis pentru stapanirea mosiei Clejani din sud Vlasca,... ca sa-i fie lui satul Clejani tot sud Vlasca, tot satul cu tot liotarul si cu toti romanii si cu vadul de la moara si din salistea satului. Inca se stie anume: Slabu cu feciorii lui, Opris cu feciorii lui, Calin cu feciorii lui, Franea cu feciorii, Cirstian si Dragomir cu feciorii lui, Tudor si Craciun cu feciorii, Neagoie, Vlaicu, Balea, Despa, Leceanu si alti romani care vor fi fost de mostenire din Clejani... Merita sa retinem ca cea mai mare parte a numelor mentionate se intalnesc si azi la Clejani. Pana acum am identificat un numar de 16 fosti proprietari ai mosiei Clejani, toti fosti mari dregatori ai Tarii Romanesti. Este de retinut ca satul Clejani se numara printe comunele rurale vechi in care a fost infiintata scoala inca din prima jumatate a secolului trecut. In anul 1834, comisel Alecu Villara a cladit aici scoala pe care maiorul Misa Anastasievici a marito in 1853 si a transferat-o in internat de baieti, unde veneau sa invete fii celor instariti. Scoala a fost transformata dupa reforma lui Cuza in scoala de maserii, dainuind sub aceasta forma pana la reforma invatamantului din 1948. In anul 1902, Clejanii, a devenit resedinta de plasa, avand aici judecatorie, jandarmerie, oficiu postal, etc. Toate acestea, alaturi de faptul apropierii de Bucuresti si Giurgiu, au facut ca Clejanii, sa se bucure de o dezvoltare economica si sociala mai devreme si sa prospere virtiginos in anii secolului XX.

Prin amabilitatea celui care afost, mentorul multor generatii de elevi. Distinsul si Raposatul Profesor de Istorie & Geografie DANESCU LUCIAN !